Eternitate sasusaku

SAKURA: Stau in banca mea si ma uit in gol.Putin imi pasa de ce zice profa de mate;mi-e indiferent.Ma gandesc la trecutul care ma macina.Nu vrea sa imi dea pace.Ma urmareste peste tot si ma doare.
Fara sa imi dau seama o lacrima amara se prelinge pe obrazul meu.Parca si ea plange.Profesoara observa asta.
-Sakura,ce ai patit?Plangi?
-Nu,doamna.Sunt bine...Dar nu apuc sa termin ce am de spus ca sun clopotelul.
-Bine elevi!Nu uitati sa veniti maine la 4.
Toti au zbughit-o pe usa numai eu ma ridic linistita si pasesc pana in curtea scolii.Acolo ma uit in jurul meu si vad un grup de fete care stau in jurul unui baiat,si anume Sasuke.Privesc dezgustata scena si ma asez la umbra unui copac.Spre mine se intreapta Hinata,singura prietena pe care o am.Numai ea ma intelege s mi-e ca o sora.
-Ce faci Saku?
-Mai nimic.Mi-e sila numai cand vad atata fericire in jurul meu.Miar palcea sa simta toti ce simt eu.
-Da...Saraca de tine...Clopotelul ne cheama in clase.Vi?
-Nu...Nu pot!Mergi tu.
-Cum vrei
Cum pleca de langa mine ma apuca plansul.Din ochii mei suroiau lacrimi sarate.Nu mai supotam suferinta.
Chiar daca credeam ca sunt singura ,nu eram.Sasuke se apropia de mine.
-Iar plangi?Esti atat de ciudata!Nu-i de mirare ca toata lumea te evita.
-A da?Si cu cine ai vrea sa vorbesc?Cu tine?I-a mai bine du-te tu la proastele alea care-s tot timpul dupa tine,afemeiatule!zic plina de curaj.
-Gata,ai intrecut masura!spune furios brunetul.Oi fi io rece si nepasator dar nus afemeiat.
-Putin imi pasa cum esti!Era mai bine sa nu existi!strig cat ma tin plamani.
Clocotind de nervi ma inpinge cu putere in copac si ma tine strans de incheieturi.
-Nu stiu ce probleme ai dar ar fi mai bine sa nu vorbesti asa cu mine ca o incurci.
-Da-mi drumul,idiotule!Si vorbesc cum vreau eu nu cum imi spune un nimic ca tine.
Acest comentariu nu ia placut brunetului si ma strans mai tare.Ochii mei au inceput sa verse lacrimi.
-Lasa-ma!Ce ti-am facut?
-Nimic.Doar ca nu suport sa vorbeasca cineva asa cu mine.Asa ca ai sfeclit-o.
Nu mai rezist si il calc pe picior.Cand incerc sa fug ma prinde de mana.Ma apropie tare si ma analizeaza.Isi plimba mana pe corpul meu suplu pana ajunge la fund.Acum era personal asa ca iam tras una intre picioare.Iau scapat cateva injuraturi printre dinti dar eu am fugit.
Ajung in fata casei mele mici.Mica dar totusi moderna.Intru si imi dau seama ca sunt iar singura.Bunica mea...cred ca e plecata.Iar parintii....Au fost macelariti sub ochii mei cand aveam 5 ani.Amintirea asta mi-a distrus viata.Si ma facut sa devin ceea ce sunt.
Si acum mai e Sasuke...Akum are si el ceva cu mine.Nu pricepe ce e in inima mea.Si atunci cand am zis ca mai bine nu exista....Nu am vorbit serios...Acum...
Ce naiba e in capul meu?Nu simt nimic penru el si nici nu trebuie.
Deodata incepe sa imi vibreze telefonul.Era....


OARE CINE ERA LA TELEFON?
PUN CONTINUAREA LA 3 COMENTARE.